Stăvilarul tăcerii s-a rupt…
privea
cum trecutul
se întorcea prin cuvinte,
prin imagini.
Strigătul care i-a ieşit din gură,
l-a oprit cu un singur gest,
o încercare de negare
adunând şoapte
din timpul ce a fost atât de scurt
cu ochii
acoperiţi de valurile de sânge curse din cap
când se uita în jur ca o fiară speriată,
a desluşit o tremurare de umbre…
a înfipt picioarele în pământ
s-a împotrivit…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu